Casa Gheorghe Tătărescu din București: O istorie a memoriei politice și a continuității la EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, un spațiu modest ca dimensiuni, dar încărcat de semnificații, păstrează tăcut amprenta unei epoci marcate de contradicții profunde. Casa Gheorghe Tătărescu, situată pe Strada Polonă nr. 19, nu este doar un loc fizic; ea constituie o mărturie vie a unui secol de putere dispersată între discreție și ambiție, între reprezentare politică și restraintă personală. Această vilă, care a fost martora dialogurilor și deciziilor unui prim-ministru complex, se înalță astăzi sub forma EkoGroup Vila, un spațiu cultural ce păstrează memoria fără a o cosmetiza, fără a o îngheța în nostalgii necritice.

Casa Gheorghe Tătărescu: între memoria politică și continuitatea contemporană la EkoGroup Vila

Gheorghe Tătărescu, politician de prim rang al interbelicului românesc, a orbitat între modernizări eficiente și compromisuri controversate, iar casa sa bucureșteană reflectă această dualitate. Concepută ca un sanctuar al vieții publice și private, vila sa interbelică a fost mai mult decât o locuință: un spațiu al puterii exprimate prin proporție și discreție. Transformată în urma decadelor întunecate de ruptură comunistă și a etapelor post-1989 adesea marcate de erori, astăzi această casă renaște cu sobrietate sub numele de EkoGroup Vila, continuând să poarte mărturia unui destin complex, atât al omului, cât și al epocii pe care a traversat-o.

Gheorghe Tătărescu: omul și vremea sa

Figură emblematică a politicii românești dintre cele două războaie mondiale, Gheorghe Tătărescu se distinge printr-o combinație neobișnuită de raționalism jurdic și pragmatism politic. Doctor în drept cu o teză care denunța “minciuna electorală” și pleda pentru reformarea sistemului pe baze democratice reale, Tătărescu pătrunde în arena politică proaspăt după Primul Război Mondial, devenind simbolul unei elite în derivă, care întreținea tensionat echilibrul fragil al democrației. Timp de două mandate în funcția de prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940), el jonglează între eficiența administrativă și un puternic angrenaj autoritar, întărind execuția în detrimentul parlamentului, chiar dacă refuză să-și atribuie vreo „eroicitate”, acumulând în schimb reputația omului care „și-a făcut datoria”.

După 1944, într-un context internațional schimbător și presat de influența sovietică, Tătărescu încearcă adaptarea politică printr-un partid liberal aflat sub presiune, finalizată însă cu excluderea sa din viața politică și arestarea în 1950. Aceste crize personale și istorice se oglindesc în destinul casei de pe Strada Polonă, care a fost mai mult decât un simplu decor: un spațiu în care criza statului și a democrației s-a făcut palpabilă.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii personale

Înțelegerea vilei lui Gheorghe Tătărescu necesită o atenție deosebită asupra dimensiunilor și proporțiilor sale. Contrar unei tendințe contemporane de opulență, această casă are o scară relativ modestă, accentuând un stil în acord cu o etică a funcției publice și un ideal al disciplinei. Biroul prim-ministrului, amplasat discret la entre-sol, cu o intrare laterală subtilă, subliniază o relație dintre viața publică și cea privată care nu impune dominație spațială, ci o conviețuire atentă.

Familia Tătărescu, formată din Gheorghe și Arethia, a construit aici un spațiu care îmbină sobrietatea cu rafinamentul. Grădina întinsă pe panta naturală a terenului ascunde privirile străzii și aduce aminte de curțile mediteraneene, un refugiu pentru conversații discrete între elitele vremii, în timp ce interiorul favorizează lumina, echilibrul și utilizarea atentă a fiecărui element ca parte a unui limbaj al puterii restrânse.

Identitatea arhitecturală: o vilă interbelică între influențe mediteraneene și neoromânești

Proiectul arhitectural al Casei Tătărescu reflectă un dialog între modernism și tradiție, între influențe sudice și identități locale. Inițiat de Alexandru Zaharia și rafinat ulterior de colaboratorul său Ioan Giurgea, edificiul aduce în prim-plan un limbaj arhitectural meditativ, compus din elemente precum portaluri în spirit moldovenesc și coloane filiforme variate, toate unite printr-o compoziție care evită rigiditatea simetriei, preferând echilibrul viu și proporția.

Aspectul interior al casei poartă, la rândul său, amprenta unui modernism temperat, în special prin intervențiile Miliței Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și prietenă a „Doamnei Gorjului”, Arethia Tătărescu. Șemineul înconjurat de o absidă cu rezone neoromânești, precum și ancadramentele ușilor, constituie detalii esențiale care leagă elegant trecutul de modernitate, într-o sinteză rar întâlnită în arhitectura bucureșteană a perioadei.

Arethia Tătărescu și rolul său cultural

Sub umbra discretă și totuși indispensabilă a soției prim-ministrului, Arethia s-a impus ca o veritabilă susținătoare a culturii și a artei naționale, dar și ca un agent activ al binefacerii în epocă. Implicarea ei în revenirea lui Constantin Brâncuși în România, concretizată prin contribuția la realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, transmite un mesaj despre intersectarea dintre politică și artă, dintre putere și responsabilitate culturală.

Poziția sa în proiectul vilei este revelatoare: beneficiară oficială și „omul din umbră” care a vegheat ca villa să nu devină excesivă, ostentativă, ci un exemplu coerent de sobrietate aristocratică. Prin această dozare atentă a esteticii și funcționalității, Arethia a înscris casa într-un discurs mai larg despre identitatea elitei interbelice.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică a unui spațiu al elitismului

După căderea guvernului în 1940 și, mai ales, după ascensiunea regimului comunist, destinul Casei Tătărescu se intrupează în drama epocii: confiscare, marginalizare și o degradare lentă, dar consecventă. Casa, care fusese martoră a unor întâlniri politice și diplomatice majore, devine astăzi, în imaginarul colectiv, un simplu obiect al istoriei secundare, un simbol al unei clase învinse, supus unor intervenții estetice și funcționale nepotrivite spiritului său.

Naționalizată și compartimentată brutal, vila își pierde relația cu grădina, proporțiile și detaliile sunt sacrificate, iar finisajele autentice – de la feroneria de alamă patinată la parchetul din stejar masiv – suferă un declin vizibil, reflectând exilul simbolic al fostului proprietar și al epocii pe care a reprezentat-o.

De la deruta post-1989 la recuperarea identității EkoGroup Vila

Revoluția din 1989 deschide o nouă etapă, caracterizată de o tranziție dificilă și tensionată între conservare și reutilizare. Proprietățile istorice din epoca interbelică, inclusiv Casa Tătărescu, se confruntă cu tentații de reconfigurare care pot uita însă însăși natura lor culturală. Intervențiile inițiale, marcate de modificări radicale în interior (unele la inițiativa unor personaje publice controversate precum Dinu Patriciu), au stârnit critici acerbe de la specialiști, deranjând echilibrul și etica spațiului.

Ulterior, recuperarea a fost încetinită, dar interesul pentru proiectul original semnat de Zaharia și Giurgea, precum și pentru rolul Arethiei și al Miliței Pătrașcu, a crescut. Restabilirile recente au urmărit reverificarea proporțiilor, restaurarea materialelor autentice și readucerea în circuit cultural a casei, care a renăscut sub denumirea de EkoGroup Vila – un nume ce semnifică o continuitate atentă, nu o ruptură simbolică.

FAQ – întrebări frecvente despre Gheorghe Tătărescu și Casa sa

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, prim-ministru în două mandate interbelice, o figură complexă a PNL și a politicii românești a secolului XX, marcată atât de modernizări pragmatice cât și de compromisuri controversate.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu este o figură politică distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894). Confuzia apare frecvent, dar cele două personaje aparțin unor epoci și domenii complet diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este un exemplu rar de sinteză între arhitectura interbelică bucureșteană, influențele mediteraneene și elementele neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, și îmbogățită de contribuțiile artistice ale Miliței Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în definirea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara proiectului și a vegheat cu atenție ca vila să reflecte sobrietatea și valorile familiei, contribuind decisiv la coerența estetică și culturală a spațiului.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Aceasta funcționează astăzi ca spațiu cultural sub numele EkoGroup Vila, păstrându-și identitatea istorică și arhitecturală, și fiind deschisă publicului pe bază de bilet și în cadrul unor evenimente culturale controlate.

Memoria și responsabilitatea spațiilor istorice: o invitație către continuitate

Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o relicvă arhitecturală, ci o arhivă a unui destin politic și cultural complex, unde lumea interbelică a elitei și zbuciumul istoriei românești se întâlnesc în straturi palpabile. Aici, proporțiile, detaliile și organizarea spațiului nu sunt doar elemente tehnice, ci o declarație tacită despre puterea ce se înțelege prin responsabilitate și măsură.

În prezent, EkoGroup Vila reintegrează această casă într-un circuit cultural responsabil, recunoscând că recuperarea memoriei nu înseamnă reinventare, ci ascultare atentă a celor care au locuit și au definit acest spațiu. Este o invitație la reflecție pentru noi toți – despre istorie, despre funcția arhitecturii ca limbaj și despre felul în care orice prezent poartă în sine greutatea trecutului său.

Vă invităm să descoperiți această vilă emblematică, să intrați în dialog cu istoria sa și să vă familiarizați cu o formă de continuitate culturală ce nu șterge, ci păstrează și transmite cu echilibru și discernământ.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private, accesul fiind permis doar prin rezervare prealabilă, în funcție de evenimentele și programul stabilit.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.