Mi-am dorit mereu să văd România într-un proiect care nu doar că ține pasul cu Europa, ci chiar devine parte activă din construcția viitorului digital. Când am aflat despre lansarea Hubului Român de Inteligență Artificială – HRIA – am înțeles că nu mai e vorba de simple intenții, ci de investiții serioase, de 67 milioane EUR, într-o direcție în care suntem obligați să fim prezenți: cercetare AI.
De ce avem nevoie de un hub național de AI?
Pentru că în lipsa unui spațiu organizat și finanțat, toată activitatea de inteligență artificială din România rămâne izolată, fragmentată, subfinanțată. Acest hub centralizează eforturile, creează punți între universități, institute, firme și administrație publică. Mai mult decât atât, conectează cercetători români din țară și diaspora într-o structură comună care vizează aplicabilitatea AI-ului în contexte reale.
Am văzut cum proiectele cu adevărat mari apar doar atunci când există o infrastructură AI stabilă. Exact acest lucru oferă HRIA – resurse hardware de ultimă generație, acces la cloud academic, echipamente de testare, laboratoare interdisciplinare și suport logistic pentru proiecte care trec de faza de prototip.
Cine conduce și unde se construiește?
Punctul central al proiectului se află în București, coordonat de Politehnica București, dar HRIA nu este limitat geografic. Se dezvoltă pe model de consorții științifice, implicând alte universități din Cluj, Timișoara, Iași și Craiova. Vorbim despre o structură cu mai multe noduri, fiecare specializat într-un domeniu: AI aplicat în medicină, justiție, industrie, sau educație.
Este o abordare modulară, bine ancorată în modelul european al rețelelor AI. În acest fel, România poate participa activ la parteneriate europene fără să rămână doar furnizor de date sau subcontractor. Avem șansa să fim furnizor de inovație științifică.
AI aplicat: mai mult decât un termen de conferință
Îmi plac proiectele care nu rămân în prezentări și hârtii. Aici vorbim de aplicații concrete, deja planificate sau în curs de dezvoltare: algoritmi de triere pentru spitale, predicții în justiție, sisteme inteligente pentru rețelele de utilități, optimizare logistică în transporturi. E tipul de AI industrial care generează eficiență imediată, cu beneficii reale.
HRIA vine cu o platformă de transfer tehnologic. Adică nu doar cercetăm, ci și testăm în teren. Orice idee generată într-un laborator trebuie să treacă în practică, în industrie, în administrație sau în educație. Acest flux de la idee la produs e ceea ce lipsea până acum în cercetarea AI din România.
Etica și reglementarea, parte integrantă din proiect
Mă bucură că HRIA nu evită tema dificilă a AI etic. Nu vorbim doar de date și rețele neurale, ci și de responsabilitate. Un algoritm care decide în domeniul medical sau juridic trebuie să respecte reguli clare. Din acest motiv, o parte a investiției e alocată către definirea de politici AI transparente, consultate public, cu aportul mediului academic și juridic.
Mai mult, educația AI e pusă la baza întregului proiect. Se dezvoltă module universitare și preuniversitare, se introduc cursuri de AI în licee tehnice, iar profesorii sunt formați în noile tehnologii. Aici văd cea mai mare valoare: pregătim generațiile care vor lucra cu AI, nu doar îl vor consuma.
România, din urmă în față
Când am început să documentez evoluția proiectului, am observat că multe state din Europa au investit deja în centre similare. Ce e diferit la România? Am pornit mai târziu, dar învățăm din greșelile altora. Proiectul HRIA vine cu un plan coerent, fără promisiuni grandioase, dar cu pași clari. Am vorbit cu cercetători care au lucrat în Olanda, Germania sau Franța, și toți spun același lucru: „Dacă iese ce s-a pus pe hârtie, România poate deveni un model regional.”
FAQ – Ce trebuie să știi despre HRIA și cercetarea AI din România
1. Cine poate accesa infrastructura HRIA?
Cercetători, universități, startupuri tech, instituții publice și parteneri din industrie, pe bază de apeluri competitive sau parteneriate directe.
2. Ce tipuri de proiecte vor fi prioritizate?
Proiecte de AI aplicat în domenii strategice: sănătate, educație, justiție, mobilitate urbană, sustenabilitate și industrie.
3. HRIA oferă și formare profesională?
Da. Proiectul include un pilon dedicat educației AI, cu programe pentru studenți, profesori și specialiști din administrație.
4. Cum se asigură etica și transparența în proiecte?
Prin grupuri de lucru multidisciplinare care vor crea ghiduri, reguli și norme pentru implementarea responsabilă a inteligenței artificiale.
5. Cum contribuie HRIA la dezvoltarea economică?
Sprijină inovația, accelerează transferul tehnologic, creează locuri de muncă în domenii de viitor și poziționează România în rețelele europene de cercetare AI.
